Contract cu Dumnezeu

Mi-a revenit in memorie o stire veche: un criminal l-a chemat in judecata pe Dumnezeu. Motivul, aparent neserios, un contract incheiat intre el si Dumnezeu, consfintit prin botez. Omul considera ca Dumnezeu nu si-a respectat contractul asumat, si anume, sa-l fereasca si sa-l apere de cele rele. Un demers prostesc dar cu profunde implicatii juridice. Atata timp cat se tolereaza astfel de practici  ar trebui sa produca si efecte juridice. Altfel, ce rost au? Jur cu mana pe biblie… Jur in fata lui Dumnezeu… Ma leg in fata lui Dumnezeu… Dumnezeu mi-e martor… Simple vorbe. Alesii neamului jura cu mana pe biblie. Cine-i pedepseste pentru incalcarea juramantului? Dumnezeu? Hai sa fim seriosi, au ei vreun Dumnezeu?!

Nu are legatura cu Dumnezeu, dar nu m-am abtinut. Video aici.

Zbor

Clipul zilei

Inocenţă

În acea zi am adus flori. Aşa auzisem că e bine. Ţi-am înfipt prins una-n epoleţi. Mi-ai zămbit uimit. Mulţimea aplauda. Nu e bine ce faci, copile. Pleacă până nu e prea târziu, ai spuns în şoaptă. Am rămas. Doi paşi in spate. Eram fericit. La şcoală învăţam de pluguri şi tractoare… pace mondială. Zâmbesc. Mai am flori. Oameni dansând. Rămân singur. Nu l-am auzit venind. I-aş fi întins o floare. Mi-e somn. Îmi pare rău mami că mi-a strivit florile.  Erau albe. Acum mi-e frig. Suspin. Am învins!

Eroilor revoluţiei din decembrie 1989

Trăiască revoluţia şi revoluţionarii ei

Ion Iliescu nu mai e iubit de popor.

Fotografia #D033, Fototeca online a comunismului romanesc, (22.12.2008), (Nicolae si Elena Ceausescu in Moldova si Delta in vara lui 1976). În centru, Ion Iliescu.

A fost agresat pe 21 decembrie şi nu a scăpat nici pe 22 . Nişte golani, spune Ion Iliescu pe blogul personal . Oamenii au dreptul să reacţioneze cum vor. Legal sau nelegal. Moral sau imoral. Civic sau anarhic. Îşi asumă consecinţele faptelor lor. Mitul aplaudacilor cuminţii a fost dezavuat.

Nu mai crede nimeni în revoluţia din 1989. Pentru toată lumea e clar că a fost lovitură de stat.
Unii avansează ideea că execuţia a fost regizată (cam scump filmul şi foarte real!!!). Alţii au stat faţă în faţă cu teroriştii. Pe care nimeni nu i-a găsit vreodată.

Un site bine documentat este şi blogul oficial!! al lui Nicolae Ceauşescu.

Ce trebuie să ştim despre evenimentele din decembrie 1989? Că au murit oameni. Restul, e gunoiul istoriei recente.

revolutie sau lovitura de stat?

Hai gata, care n-are legitimaţie de revoluţionar să tacă!!!

*filme pe blogul asociaţiei 21 decembrie 1989

Zapp tv

Divertis Mall nu mai e ce a fost. Fără Toni Grecu nu are gust. Nu am putut să râd. Nici Animat Planet n-a fost reuşit. Cred că alinţa e de vină. Seara a fost salvată de un clasic de pe TCM. 2001: Odiseea Spaţial.

Evoluăm – sau ce am învăţat anul acesta (IV)

Spre 3.0, 4, 5, 6 …. dar evoluăm. Ne schimbăm şi noi şi mediul. Comunicăm, învăţăm, ne maturizăm, îmbătânim şi murim. Şi noi şi internetul ăasta aşa cum îl ştim.
Poate supravieţui Apple fără Steve Jobs?. Da poate. Evoluţie.

Oamenii au învăţat să zboare, televiziunea se mută în 3D şi putem trimite sms-uri extratereştrilor.

Evoluăm cu news mixer. Presa online 3.0.

Încă puţin şi adio scrisori anonime. Mă înjuri.. ştiu cine eşti. Politicienii să stea liniştiţi. UserId 3.0. Google ştie de ce.

Comentaţi că mi-e lene să moderez. Moderarea e naşpa.

Nu am vazut români fericiţi pe net – sau ce am învăţat anul acesta (III)

Toţi sunt crispaţi si înjură. E o permanentă concurenţă puerilă între indivizi. Avem solidaritate de gaşcă.

Blogul românesc îmi era necunoscut pâna de curând. Am fost dezamăgit de când au apărut comunităţile de români pe internet si nu e nici o schimbare acum.

Sunt unii care şi-au ridicat capul din anonimat. Unii care încercă şi altii care nu au reuşit. Toţi sunt legaţi însă prin aceleaşi manifestări: Ură, încrâncenare, individualism, mandrie, frustrări şi mitul mlm sau bani pe net. Unii puşti invaţă.

Exagerez dar e ca şi cum tinerele mame ar refuza să se ajute într-o problemă ce ţine de copilul uneia. Problemă medicală, de exemplu: una are nevoie de un plasture. Ştiu că nu e grav şi că poţi ajunge şi la doctor dar, dacă poţi să ajuţi, de ce nu o faci?

Eşti sătul de bizoni? Toţi am fost şi suntem în restul de 99.99% din domenii. De ce să nu împărţim cunoştinţele?

Problema vine de la conţinut. Conţinutul online romănesc. Steril şi plin de imitaţii.

Nu e rău că imităm, ci că nu avem ceva original. Ne lipsesc entuziaştii, dezvoltatorii împătimiţi şi fără renumeraţie, lipsesc proiecte. Poate avem idei dar nu se gasesc cîţiva să le pună în practică.

Lipseşte şi scoala din peisaj. Cand proiectele de licenţă sau master le cumperi de pe net cine să inoveze? yahoo, google, facebook sunt cele mai clare exemple de produse dezvoltate în facultate de studenţi.

Social networking – sau ce am învăţat anul acesta (II)

La internet sau mai bine zis la conţinutul lui vreau să ma opresc puţin.

Mare parte din conţinut sunt retele sociale. Lor le datorăm dezvoltarea fantastică a conţinutui online. Ele sunt urmaşele cluburilor unde socializau părinţii noştrii. Cine a prins vremurile acelea ştie cât de greu era. Comunicare greoaie prin scrisori, proiecte dezvoltate în ani de zile şi frustrarea că nu poţi comunica rapid succesul şi eşecul. Un club de radio amatori sau modelism se zbătea în necunoscut încercând să găsească KnowHow-ul şi materialele necesare.

A, şi primele chaturi au fost în limba franceză (la mine la şcoală se preda franceză şi rusă). Alegeai un nume dintro listă de elevi francezi şi le expediai o scrisoare. După 2 luni primeai răspuns, şi tot aşa.

Acum, entuziaşti din toate domeniile îşi dau întălnire pe internet. Fac schimb de experienţă şi ajută începătorii hobby-işti (am ras cu lacrimi).

Mai puţin în romania. Din 10 oameni care ştiu sa facă ceva, 9 ţin pentru ei. Nu vor să înveţe şi pe alţii din diferite motive. Cel care e dispun să înveţe şi pe alţii nu prea ştie dar are idee.

Alternativa la români sunt străinii, americanii în primul rând. La ei e invers. 1 din 10 e individualist dar acela nu prea ştie care-i treaba.

Celorlalţi 9 le datorăm totul.

Datorită lor scriu eu aici, aveţi net şi puteţi pune poze pe hi5.

Macro blog de sfârşit de an – sau ce am învăţat anul acesta (I)

Ma intrebam când tehnologia devine de nesuportat şi când oamenii îşi vor depăşi nivelul de spectatori frustraţi.

Zilele trecute 3 din patru cabluri submarine s-au rupt afectând comunicaţia dintre Asia şi Europa. Rău pentru afacerile derulate prin internet.

La noi, în românia, sunt dese problemele de networking. La bancă, magazine cu contabilitatea online, plata cu card call centers, telefonie, cablu şi chiar taxi. Suntem dependenţi de tehnologie şi comunicarea online. De internet. Telefon şi card. Mai nou şi de gps.

Am vazut cum îşi desfăşoară activitatea o companie de transport locală cu activitate în germania. Coordonarea livrărilor insemna telefon, email şi gps. 2 ore fără legatură la internet: panică! Maşini blocate, clienţi furioşi, comenzi neonorate. Vina este şi a lor că nu aveau o conexiune de back-up. Eu am disponibile 2, RDS şi UPC, dar se întâmplă şi sa pice amândouă.

Oricum, sunt subiecte dezbatute masiv, încă de pe vremea Y2K bug.

Nu mi-am propus să fac o istorie a internetului sau a tehnologiilor folosite, ci doar sa enunţ câteva realităţi. Frustrarile tehnologiei au apărut de la descoperirea focului şi vor continua atât timp cât omenirea va exista.